Pentru mine, aceasta zi a fost una obisnuita.
M-am urcat in tranvaiul 41 de la Billa din Drumul Taberei la ora 9:00.
Aveam un drum destul de lung care ma ducea pana in Agronomie pentru o intalnire cu un client.
Am trecut de Piata Moghioros in timp ce melodia din casti parca incerca sa ma trezeasca din motaiala.
Deschid ochii si privesc in dreapta mea. Era superba!!! Lumina pica pe fata ei exact din unghiul perfect.
Curbele acelea...uau!!! Iti luau mintile. Perfecta in spate si in fata.
Am cascat ochii si m-am imaginat cu ea. Cu un zambet tamp am crezut ca ar putea fi pe mainile mele capabile.
As putea sa o fac sa alerge innebunita pe strazi. Ar putea fi a mea. "I know how to push the right buttons".
Vreau sa ii simt pielea pe cotul meu si sa ii soptesc ca este unica in viata mea.
Am intrat in pasajul Lujerului si intunericul m-a intristat. Nu puteam sa imi dezlipesc privirea. Pur si simplu ma holbam unde ar fi trebuit sa fie.
La statia de la SIR am vazut-o pentru ultima oara, dar nu m-am putut abtine sa nu intreb pe cineva cum se numeste. Nimeni nu stia. Pana si Google m-a dezamagit, 1000000 de rezultate si tot as fi cautat-o la nesfarsit...pana cand ...un prieten mi-a spus.
Numele ei era Corolla.
Bun...aveam un punct de plecare. Am inceput sa caut informatii despre ea online si am aflat ca este mai frumoasa decat imi imaginam si la fel de speciala si pe interior.
Am aflat in continuare si ca este asiatica, din Japonia mai exact, dar asta nu conta.
Corolla chiar m-a cucerit pe loc.
Si am gasit si o pagina web despre ea. Cine vrea sa o vada sau sa afle de ce am fost vrajit poate intra (click aici). Viata este superba cand ai noroc.
Dezastrul din tranvaiul 41 a fost evitat. Acum o cunosc.
Articol redactat pentru Superblog 2013.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.